Istoria culorii Viridian

Verdele Viridian este o nuanță bogată, strălucitoare de verde, care a fost folosită în artă și design de secole. Pigmentul este cunoscut pentru durabilitate, rezistență la lumină și versatilitate, ceea ce îl face o alegere populară printre artiști și designeri. În acest blog, vom explora istoria pigmentului verde viridian, inclusiv originile, dezvoltarea și utilizările sale.

Originile pigmentului verde viridian

Istoria pigmentului verde Viridian poate fi urmărită începând cu mijlocul secolului al XIX-lea. În 1859, un chimist pe nume Guignet a descoperit un nou pigment în timp ce experimenta compuși de crom. El a descoperit că prin încălzirea unui amestec de dicromat de potasiu și oxid de crom hidratat, a putut crea un nou pigment cu o culoare strălucitoare, verde-albăstruie. El a numit pigmentul „Verdele lui Guignet” după sine.

Cu toate acestea, pigmentul nu a fost stabil și s-a estompat rapid atunci când era expus la lumină. Abia în anii 1860, un chimist francez pe nume Pannetier a descoperit o modalitate de a stabiliza pigmentul prin adăugarea de oxid de fier în amestec.

Evoluția culorii viridian

Odată ce pigmentul verde viridian a fost descoperit, acesta a câștigat rapid popularitate în rândul artiștilor și designerilor. Pigmentul era ușor de lucrat și putea fi amestecat cu alte culori pentru a crea o gamă de nuanțe și nuanțe. De asemenea, era foarte durabil, făcându-l ideal pentru a fi utilizat în picturi și alte lucrări de artă care ar fi expuse la lumină și la alți factori de mediu.

De-a lungul timpului, producția de pigment verde viridian s-a îmbunătățit pe măsură ce s-au dezvoltat noi procese de fabricație. La începutul secolului al XX-lea, au fost create versiuni sintetice ale pigmentului, care erau chiar mai stabile și mai durabile decât pigmentul original. Aceste noi versiuni ale pigmentului au fost, de asemenea, mai accesibile, făcându-le accesibile pentru o gamă mai largă de artiști și designeri.

Lucrări celebre cu Viridian

În „O duminică după-amiază pe insula La Grande Jatte”, Seurat folosește pe scară largă culoarea viridiană în pictura sa. Seurat a folosit viridianul pentru a surprinde diversele nuanțe de verde din copacii și iarba parcului, precum și în îmbrăcămintea unora dintre figurile din tablou. Utilizarea viridianului creează un sentiment de armonie și unitate în pictură, deoarece culoarea se repetă în diferite nuanțe și intensități.

În plus, utilizarea de către Seurat a viridianului face parte din tehnica sa punctilistă mai mare, în care a folosit puncte mici sau puncte de culoare pentru a crea o imagine. Prin stratificarea diferitelor puncte de viridian unul peste altul, Seurat a reușit să creeze iluzia de profunzime și dimensiune în pictură. În general, utilizarea viridianului în „O duminică după-amiază pe insula La Grande Jatte” este o parte integrantă a viziunii și tehnicii artistice a lui Seurat, contribuind la sentimentul de armonie și unitate în pictură și ajutând la crearea unei imagini vibrante și dinamice. a unei scene idilice de parc.

Folosirea de către Manet a viridianului în tabloul „Balconul” servește la crearea unui sentiment de profunzime și distanță în interiorul picturii. Culoarea ajută la distingerea fundalului de primul plan, frunzele viridiene apărând mai departe decât figurile din prim-plan.

Folosirea culorii Viridian este subtilă, dar eficientă, contribuind la simțul spațiului și al perspectivei în pictură. Spre deosebire de Seurat, care a folosit viridianul ca culoare primară pentru a crea un sentiment de unitate și armonie, Manet a folosit-o cu moderație pentru a crea un sentiment de profunzime și distanță în scenă. Verdele este adesea asociat cu creșterea, viața și reînnoirea, iar utilizarea viridianului în pictură poate fi un semn de cap la schimbările care au avut loc la Paris în anii 1860. Acesta a fost o perioadă de mari tulburări sociale și politice în Franța, iar folosirea acesteia aici poate fi o modalitate pentru Manet de a comenta aceste schimbări și speranța unui viitor mai bun. În general, utilizarea viridianului în această capodoperă este un exemplu puternic al modului în care culoarea poate fi folosită pentru a crea sens și atmosferă într-o operă de artă.

© https://www.cassart.co.uk/the-story-of-viridian/

Poți cumpăra și tu această nuanță de aici