Rămășițele pădurii

Pădurea, sau ce-a mai rămas....

Această serie de picturi aduce în atenție soarta pădurii, a felului cum ne raportăm la natură, dar și la relația pe care omul o are cu lemnul.

Omul intervine uneori abuziv în natură pentru propriul său interes. Motivat de nevoi, dar mai ales de câștig, exploatează resursele naturale peste măsură. Fiind în capătul lanțului trofic, omul consideră că poate domina natura, o poate schimba în interesul lui și acționează ca atare.

Uită de fapt că natură este un întreg, din care face parte.

Pădurea este un ecosistem, cu un echilibru fragil, în care toate formele de viață își au un rol bine stabilit, în milioane de ani de evoluție.

Viața și ființele de acolo ajung să fie ignorate. Omul consideră pădurea ca fiind sursă de "masă lemnoasă", iar fauna este "vânat". În felul acesta se ajunge la defrișări și chiar la dispariția unor specii.

Copacul, un simbol al pădurii, este un element definitoriu, care prin număr și diversitate de specii creează Pădurea.

Odată tăiat, trunchiul copacului își găsește diverse întrebuințări, lemnul fiind o materie foarte utilă. Folosit drept combustibil, material de construcție, ori prelucrat în diverse obiecte, această însoțire a lemnului cu omul e veche de când lumea.

Cu toate că această resursă este regenerabilă, responsabilitatea rămâne a omului, în felul în care o exploatează.

Acest aspect devine extrem de important în prezent; e important ca pe viitor să putem admira Pădurea, măreția unui copac, nu să ajungă doar o amintire a ceva ce am pierdut...

Date tehnice:
Acuarelă, cărbune lichid Renesans, pe hârtie Hahnemühle FineArt Natural Line, ecologică, din bambus, 265g/m, 5 coli pictate față-verso, rulate cilindric, dimensiuni: 45x125cm, 35x125cm, 25x125cm, 20x80cm, 20x47cm
3 coli rulate parțial 30x45cm, 30x45 cm,
2 lucrări - peisaj de iarnă, dimensiune: 28x38 cm.

Lucian Muntean - Pădurea, sau ce-a mai rămas...